Seara se spală în ore la soare
Apusul se apropie sensibil de mine
Cade încet şi alene cortina de soare
Nostalgică cad prizoneră în visele mele timidă.
Până şi marea în spledoarea ei se bucură.
O ascult acum şi în memorie mereu..
Esenţa parfumului ei îmi invadează pielea
Convulsionând odată cu inima mea.
Ascult şi mi-e dor să mă duc departe
Pierdută-n emoţii şi dansuri şi-n gânduri
În oaze de pământ şi locuri minunate
Îmbrăcată într-o rochie de libertate.
Dar am să acopăr abisul de timp,
Şi am să ies din vâltorile de singurătate,
O să trec peste prăpastiile de disperare
De-a lungul anilor, care au fost şi vor veni.
Ƹ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══.T.P.═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒ
AUTOR~TEODORA POPESCU~10-09-2013~© Copyright © 2014(flash / 10 septembrie 2013 )
Foto net.
Foto net.
ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══.T.P.═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu