*SPERANŢĂ *

*SPERANŢĂ *

Între umbre şi nuanţe...
Cu o inimă cu vene lungi..
O poveste tragică se repetă
Ca o fantezie atroce de lumină.

Speranţa de a supravetui...
O înecăm într-un fel fericire...
Şi pe o bucată de iertare...
Luptăm fără frică cu trecutuI.

Trecutul dispare într-un rezumat,
Într-un exil inutil la porţile uitării
Un viitor incert, o aparenţă de real
Destin-i iluzoriu legat la inimile noastre.

Dezactivandu-ne sufletul de întuneric
Să nu se mai întorcă niciodată...
Atunci vom percepe ce-i iubirea
Deschidem mintea acceptând natura umană.

ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ══.T.P.═══ ღೋƸ̵̡Ӝ̵̨̄Ʒღೋ

~~AUTOR~~TEODORA POPESCU~~21-12-2013~~